Hontai Yoshin Ryu*

* de Stephen M. Fabian
(selectie din articolul Ju Jutsu: scurta prezentare a metodei)

Partea cea mai dificila in prezentarea acestei arte este imposibilitatea de a generaliza intrucat nu exista o forma suprema, ci mai multe scoli (ryu) ce isi exercita proprile convingeri in legatura cu suprematia artei. In cele din urma toate ramurile de Ju Jutsu se bazeaza pe principiul enuntat in nume, ju: flexibilitate, armonie si delicatete (jutsu insemnand arta). Aceasta lucrare are in vizor unul din stilurile principale si anume Hontai Yoshin Ryu.

Aceasta scoala  a fost fondata in secolul al XVII-lea de catre Oriemon Shigetoshi Takagi (n. 1635), al carui tata a fost Sanzaemon Inatobi, membru al clanului Osu-Shiraishi din nordul Japoniei. Inca de mic, maestrul Takagi, cunoscut si sub denumirea de Umon, si-a perfectionat arta in manuirea sulitei (sojutsu), sub indrumarea lui Danemon Muto ce apartinea de scoala Kyochi.

Conform spuselor, Umon si-a razbunat tatal dupa care si-a schimbat numele in Oriemon Shigetoshi “Yoshin Ryu” Takagi, astfel incluzand in numele sau stilul de lupta si filosofia tatalui sau, ce afirma ca o ramura flexibila de salcie va dobora un copac solid. Succesorul sau a fost Umanosuke Shigesada Takagi, fondatorul stilului Hontai Yoshin Takagi Ryu Ju Jutsu, a carei programa includea modalitatii noi de a controla oponentul. Maestrul corespunzand generatiei urmatoare, Gennoshin Hideshige Takagi si-a inspirat metodologia din Kukishin Ryu (bojutsu), arta manuirii bastonului lung. De atunci Yoshin, Takagi si Kukishin Ryu s-au contopit.

Premisa filosofica a acestui stil de Ju Jutsu reiese din nume: hon (principal, adevarat), tai (corp), yo (salcie), shin (inima, spirit) evidentiind invincibilitatea ramurii de salcie ce se indoaie sub actiunea vantului. Acest principiu este pus in aplicare sub forma unor secvente (kata) ce pun in folos katana, cutitul (tanto), bastonul lung (cho bo), bastonul scurt (hanbo), tehnici de legare (toritsuke). Secventele de kata fara arme includ: lovituri (ate), tehnici articulare (gyaku), proiectari (nage), strangulari (shime) si metode de resuscitare (kuatsu).

Principiul flexibilitatii nu se regaseste doar in procedee, ci si in abordare. Din punct de vedere filosofic scolile (ryu) promoveaza non-violenta, violenta trebuie evitata pe cat posibil, iar in caz contrar se va folosi drept ultima solutie. Numai o minte deschisa va intrebuinta filosofia din spatele artei pentru a iesi din situatii dificile. Odata cu aparitia violentei principiul flexibilitatii (ju) va iesi la iveala, in prima instanta se va urmarii iesirea din calea atacului, numai dupa aceea poate fi completata tehnica cu alte procedee. Forta atacului nu numai va fi redirectionata pentru a permite iesirea din calea atacului dar va fi folosita impotriva agresorului in scopul dezechilibrarii. Fluiditatea si rapiditatea practicantului vor fi insotite de o gama larga de arme si nu numai. Practic nu forta practicantului contribuie la obtinerea controlului ci intrebuintarea corecta a procedeelor. Inaintea materializarii unui atac, practicantul de Ju Jutsu se va gasi intr-o stare numita zanshin. Zanshin-ul permite practicantului sa prevesteasca intentiile agresorului, astfel fiind posibila eschivarea sau evitarea luptei. In cadrul salilor de antrenament (dojo), secventele de kata sunt finalizate prin zanshin.

Primul aspect de luat in seama este distanta de lupta (ma-ai). Ma-ai nu numai ca stabileste distanta dintre oponenti, ci analizeaza capacitatea combatantiilor de a modifica distanta de lupta in functie de agilitatea fiecaruia si de lungimea armelor si a partiilor anatomice. Reprezinta caracterul distinct al fiecarei lupte. Controlul distantei de lupta devine posibil prin insusirea deplasarilor (tai sabaki). Tai sabaki, precum afirma Soke Inoue, este cea mai importanta componenta fizica din Ju Jutsu.

Scopul principal, prezent in secventele de kata fara arme, este dezechilibrul oponentului, acesta fiind momentul prielnic pentru a-l controla. In unele cazuri, dezechilibrul se realizeaza intr-o maniera relativ pasiva, amplificand miscarile si deplasarea oponentului: daca impinge, trage-l iar daca trage, impinge-l astfel punandu-se in practica principiul non-rezistentei. Alte cazuri necesita procedee mai dinamice, precum exploatarea zonelor sensibile si lovituri. Procedeele pot fi corecte sau pot deveni fente pentru a aduce agresorul in locul dorit. Luati ca exemplu cazut in care agresorul ia o priza pe haine. Pentru a starni o reactie din partea oponentului, practicantul poate apasa pe mana agresorului, in majoritatea cazurilor priza va fi aceiasi cu exceptia unei reactii de impingere din partea agresorului. Odata cu reactia agresorului, practicantul va profita de bratul extins pentru a executa o tehnica articulara asupra cotului.

Posibilitatiile devin infinite datorita versitilitatii oferite de caracterul dinamic al stilului. Prin starnirea unei reactii din partea oponentului actul instinctiv al blocarii devine constient oferind posibilitatea controlului.

Majoritatea tehnicilor din Hontai Yoshin Ryu,  ce implica dezechilibrul oponentului descriu o traiectorie circulara. Prin intermediul acestor traiectorii se pot executa tehnici articulare sau proiectari. Tehnicile articulare (gyaku) si proiectarile (nage) se realizeaza prin aplicarea principiului de pargie, pivotul acestei parghii (shiten) va avea drept corespondent anatomic o articulatie. O alta modalitate de a dezechilibra agresorul se bazeaza pe “regula triunghiului”. Picioarele oponentului formeaza o linie imaginara, astfel o forta aplicata pe directia acestei linii va fi inutila, intrucat fortele de rezistenta sunt mari. Prin urmare, o forta aplicata pe o traiectorie perpendiculara, fata de linia initiala, va preintampina o rezistenta minima. Dezechilibrarea in directia potrivita impreuna cu traiectoria circulara a unui procedeu articular va situa agresorul in dezavantaj si va oferi practicantului control asupra sa.

Impresii gresite se pot asocia tehniciilor de Ju Jutsu datorita semanticii oferite de cuvantul ju, ceea ce in traducere libera poate inseamna si delicatete. Desi Hontai Yoshin Ryu isi constituie ideologia pe principiul non-violentei si al flexibilitatii, tehnicile propriu-zise nu sunt delicate. Printre dictoanele regasite in scoli (ryu), unele fac referire la forta fizica pusa in practica:

„Folosirea eficienta a fortei”

„Imbina puterea minti cu puterea trupului”

„Corpul va afisa modestie, insa sufletul va fi plin de curaj”

Puterea apare in diferite forme: puterea bazata pe virilitatea masculina (chikara) si puterea launtrica denumita ki si kokoro. Aceste manifestari ale puteri se inter-conditioneaza. Cu toate acestea, artele martiale trebuie sa cuprinda conceptul de kokoro (spirit/inima/suflet). Idealismul, precum afirma Soke Inoue, consta in fudoshin (impasivitatea spiritului). Impasivitate nu in sensul de nemiscare ci in sensul de neclintire a sufletului si a credintei.

Delicatetea si puterea sunt concepte ce se completeaza reciproc, concepte ce descriu principiul enuntat de toate stilurile de Ju Jutsu: tare si moale, yin si yang. Pe cand delicatetea poate fi atribuita unei deplasari sau redirectionari de atac, alternarea sa cu putere va mentine controlul asupra oponentului. Fundamentele acestei ipoteze filosofice au fost puse de taoismul chinezesc.

Ju Jutsu este bazat pe ipoteze stiintifice, insa maiestria unui practicant va reiesi din insusirea unor simturi precum instinctul si intuitia. Stilul are la baza cunostinte vaste in anatomie, psihologie si latura emotionala umana. Astfel se presupune ca in cazul unei confruntari practicantul poate manipula atat corpul cat si mintea.

Practicantul de Ju Jutsu este un fin cunoscator al firii umane si al fiziologiei corpului uman impreuna cu slabiciunile sale. Unghiurile componentelor anatomice, pozitionarea membrelor si momentele oportune de executie sunt elemente bine analizate. In timp ce cunostintele in kinestezie ajuta la intelegerea dezechilibrului, cunostintele in psihologie vor dezarma oponentul mintal. Tehnicile asociate unui kiai puternic (exteriorizarea unei puteri launtrice canalizate adeseori intr-un strigat patrunzator) pot tulbura gandirea oponentului si pot oferi o noua perspectiva asupra initialei subestimari acordate victimei de catre agresor.

Traducerea: Gabriel-Valentin BADEA

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply


3 + 3 =

Webdesign: Clubul Sportiv Pontica | Contact: pontica.ct[at]gmail.com | Telefon: 0769 695 545; 0722 168 484