Anatoli Harlampiev

In anii 30 Anatoli Harlampiev, care e probabil sa fi fost invatacelul lui Oschepkov, a inceput sa conceapa un alt stil de lupta. A fost denumit Sambo care se poate traduce auto-aparare fara arme. SAM – auto-aparare; B – fara; O – arme.

Erau multe aspecte ce diferentiau Sambo de Judo. Pentru inceput, antrenamentele de Sambo aveau loc pe saltele moi de gimnastica – probabil din motive financiare intrucat tatami-ul japonez facut din paie era imposibil de procurat pe cand saltelele de gimnastica erau usor accesibile la acea vreme. Si pentru ca saltelele erau moi, era necesara putarea incaltarilor usoare folosite la lupte sau gimnastica. Tot din ratiuni financiare este posibil sa se fi luat decizia de a se inlocui conventionalii pantaloni lungi cu pantaloni scurti si mulati.

Dupa 1938, existau 21 de cluburi (in care se practica aceasta metoda de autoaparare) in Uniunea Sovietica (in cadrul armatei, si mai tarziu in complexe sportive) astfel la un moment dat s-a format Federatia de Sambo. Din punct de vedere al regulilor, principalele diferente dintre Sambo si Judo erau excluderea strangularilor din Sambo, in schimb apareau tehnicile articulare executate asupra picioarelor. Aceste tehnici au fost introduse in Sambo de catre un rus cu experienta in Ju-Jutsu (cunoscator al scolii Kito Ryu Ju Jutsu) care se numea Spiridonov.