CSP prezinta o serie de gageturi folosite in antrenament cu ajutorul carora se pot imbunatati performantele sportivilor.
Pentru astazi am ales sa prezentam Computerul (ceasul) de antrenament Suunto T6C.
Toate aceste gageturi sunt folosite de antrenorii clubului nostru.

Sunnto T6C este un ceas conceput si fabricat in Finlanda si  face parte din seria minicomputerelor de antrenament. Pentru cei care nu stiu, cei de la Suunto produc ceasuri pentru sporturi de munte, fitnes, scufundari, navigatie si sporturi de anduranta.

T6C vine cu o centura de piept (Dual Comfort Belt) pentru masurarea frecventei cardiace si poate masura sau calcula si alti parametri precum:

• temperatura;
• viteza si distanta (trebuie cumparat un dispozitiv separat denumit GPS POD);
• frecventa cardiaca;
• EPOC (Consum Oxigen în Exces după Efort);
• ventilatia;
• VO2;
• rata respiratiilor;
• consum de calorii;
• R-R (timpul masurat in milisecunde dintre doua batai ale inimii);
• intensitatea antrenamentului;
• altimetru

In continuare voi prezenta un antrenament (alergare) monitorizat cu T6C.

• Ritmul cardiac

Este primul indicator pe care stau cu ochii in timpul antrenamentului. Se poate regla in dispozitiv pentru a fi exprimat in batai/minut sau in procente din frecventa cardiaca maxima. De obicei este paramentrul dupa care se planifica un antrenament.
In graficul de mai sus antrenamentul incepe de la o frecventa cardica de 60 bpm. Maximul este 170 bpm iar media a fost 150 bpm.

• EPOC si intensitatea antrenamentului
  

EPOC este un indicator foarte valoros (de exemplu) atunci cand sportivul doreste sa slabeasca. Acesta va efectua activitati care ard calorii si ridica metabolismul. Astfel de activitati cresc EPOC-ul dar nu stimuleaza cresterea masei musculare.
EPOC este definit in stiinta sportului ca „refacerea ratei metabolice la nivelul de dinaintea antrenamentului„.
Cu alte cuvinte, e vorba de activitatile care ne fac sa ardem un surplus de calorii pentru mai mult timp dupa terminarea sesiunii de antrenament.
Valoarea maxima EPOC in acest antrenament a fost 85 ml/kg.

Intensitatea antrenamentului este unul dintre cei mai importanti parametri pe care ii controlez in timpul antrenamentului. IA are mai multe niveluri:

1. Efect al antrenamentului mic (Minor Training Effect); folosit in recuperarea sportivilor dupa accidentare sau dupa un antrenament cu o intensitate foarte mare; Acest tip de antrenament îmbunătăţeşte timpul de recuperare si rezistenta de bază, atunci când este efectuat în mod constant (timp de 60 de minute sau mai mult);
2. Efect al antrenamentului de intretinere (Maintaining Training Effect); Acest tip de antrenament vă ajută să menţineti un nivel constant al antrenamentelor. De asemenea, ajută la îmbunătăţirea ratei respiratorii şi cardiovasculare şi vă va permite să treceti la un antrenament cu o intensitate mai mare în viitor;
3. Efect al antrenamentului de imbunatatire (Improving Training Effect); Acest tip de antrenament ajută la îmbunătăţirea performanţei  aerobice dacă antrenamentele sunt repetate de 2 – 4 ori/săptămână. Antrenamentul la acest nivel nu are nevoie de o perioada de recuperare;
4. Efect al antrenamentului de imbunatatire foarte ridicat (Highly improving Training Effect); Acest antrenament îmbunătăţeşte la maximum performanţa  aerobica , dacă este repetat de 1 – 2 ori/ săptămână. În scopul de a realiza o dezvoltare optimă, este nevoie de 2 – 3 antrenamente de recuperare (cu un nivel de intensitate de  1-2) /săptămână.
5. Supraantrenament (Over-reaching Training Effect); Nivel al antrenamentului care trebuie evitat de sportivi.

Dupa cum se vede in grafic, antrenamentul facut de mine s-a situat la nivelul 3 de intensitate.

• Ventilatia, consumul de oxigen si rata respiratiei

Consumul de oxigen (VO2) este un parametru foarte important in antrenament. Cu cat consumul de oxigen este mai mare cu atat conditia fizica este mai buna. In antrenamentul meu consumul maxim de oxigen a fost 37 ml/kg/min.

Exista o asa numita metoda „standard de aur” pentru a masura conditia fizica. Sportivul efectueaza exercitii la nivelul maxim de intensitate si ii este masurat VO2 (care aici va fi VO2 Maxim). In functie de acesta valoare se determina conditia fizica a sportivului cautand in tabelul de mai jos.

Valorile din acest tabel sunt pentru persoanele de sex masculin

Ventilatia si rata respiratiei
Pentru efectuarea  lucrului muscular este necesara o cantitate marita de oxigen. Daca in repaus omul consuma 200 – 300 cmc  de oxigen  intr-un minut, in cazul  lucrului de o intensitate mijlocie el are nevoie de 1,5 – 2,5 si chiar mai multi litri de oxigen, pentru acelasi interval  de timp. In cazul unei intensitati extreme  a lucrului, consumul maxim de oxigen la oameni bine antrenati atinge 4-5 litri.

Pentru a consuma o asemenea cantitate de oxigen este necesar sa se treaca prin plamani  o cantitate  marita de  aer. Volumul ventilatiei pulmonare la un om adult in repaus este de aproape 6-7 litri de aer pe minut, profunzimea respiratiei fiind de 500 cmc, iar frecventa de 12 – 14 respiratii. In timpul unui lucru incordat, ventilatia poate creste de la 40-60 pana la 100-150 litri. Pe masura cresterii ventilatiei, respiratia in primele stadii devine preponderent mai adanca : aerul respirat creste de la 0,5 l pana la 2 l, iar frecventa respiratiei pana la 25 -30 respiratii. Incepand de la o ventilatie cu un volum de 40-60 l, creste in masura mai insemnata frecventa respiratiei (pana la 40-80 pe minut), iar profunzimea respiratiei creste mai lent (pana  la 2,5 l). La canotori  si inotatori s-a observat de nenumarate ori, cu ocazia curselor, o frecventa a respiratiei de 35-45 respiratii pe minut.

In cazul unei  accelerari prea mari  a respiratiei, profunzimea ei se micsoreaza. Astfel, in cazul a 30 de respiratii pe minut se utilizeaza aproape 2/3 din capacitatea respiratorie a plamanilor, iar in cazul a 60 de respiratii – doar 1/3 din capacitatea  respiratorie.

• Consum energetic si viteza

Posibilitatea de a masura viteza (de deplasare) in antrenament aduce noi posibilitati de a testa conditia fizica a unui sportiv. Una dintre cele mai cunoscute metode este TESTUL COOPER.

A fost conceput de Kenneth H. Cooper in 1968 pentru uzul armatei americane. In forma initiala testul prevedea o alergare pe o distanta cit mai mare in 12 minute. In 1970 Kenneth H. Cooper a fondat Institutul Cooper. Testul era menit sa testeze rezistenta si conditia fizica a soldatilor. Testele au fost facute pe categorii de varsta si sex. E normal ca un soldat (atlet) de 20 de ani sa obtina un timp mai bun decit un soldat (atlet) de 35 de ani de exemplu. La fel era o diferenta intre testele atletilor de sex feminine sau masculin. Treptat testul a fost inclus chiar ca si proba de concurs in diferite discipline. Testul Cooper pe categorii de varsta si sex sint redate in tabelul de mai jos.

Patru motive impotriva Suunto T6C

1. dipozitivele care masaora viteza si distanta sunt comercializate separat. Concurentul pe acelasi segment de piata Garmin Foreruner 405 au acest dispozitiv integrat, deci nu sunt alte costuri suplimentare;
2. nu iti ofera posibilitatea de a urmari ruta unde ai alergat. Concurentul mentionat mai sus o face;
3. programul pentru computer (Suunto Training Manager) nu este foarte elaborat;
4. parametrii afisati nu sunt in timp real existand o intarziere de aporximativ 30 de secunde a afisarii acestora (NB: cei de la Suunto se lauda cu un nou model scos recent pe piata care a eliminat acest incoveninent);

Opt motive pro Suunto T6C

1. posibilitatea de a schimba bateria acasa (ca de altfel si cureaua);
2. posibilitaea transferarii rapide a datelor din ceas pe calculator;
3. greutate mica si design placut;
4. afisaj vizibil (cifre mari);
5. posibilitatea de conectare cu alte dispozitive de masurare (GPS POD, FOOT POD);
6. ofera posibilitatea utilizatorului de a alege ce sa fie afisat pe ecran (Custom display);
7. intretinere usoara si existenta in magazinele Suunto a solutiilor de intretinere;
8. este rezistent la apa;
9. cureaua de piept este usoara si confortabila

Anton GHEORGHE
antrenor principal CS Pontica